2către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei* ce au fost sfinţiţi** în Hristos Isus, chemaţi† să fie sfinţi, şi către toţi cei ce cheamㆆ în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul*† lor şi†* al nostru:
10Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să* aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi în chip desăvârşit într-un gând şi o simţire.
17De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu* cu înţelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică.
18Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie* pentru cei** ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care† suntem pe calea mântuirii, este puterea†† lui Dumnezeu.
21Căci* întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii.
25Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii, şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii.
26De pildă, fraţilor, uitaţi-vă la voi, care aţi fost chemaţi: printre voi nu* sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales.
27Dar Dumnezeu a ales lucrurile* nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.