Psalmii  



Capitolul 49
  • Către mai-marele cântăreţilor.
  • Un psalm al fiilor lui Core
  • 1 Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
  • 2 mici* şi mari, bogaţi şi săraci!
  • * Ps 62:9;
  • 3 Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte şi inima mea are gânduri pline de judecată.
  • 4 Eu îmi plec* urechea la pildele care îmi sunt insuflate, îmi încep cântarea în sunetul harpei.
  • * Ps 78:2; Mat 13:35;
  • 5 Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, când mă înconjoară nelegiuirea* potrivnicilor mei?
  • * Ps 38:4;
  • 6 Ei se încred* în avuţiile lor şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
  • * Iov 31:24; Iov 31:25; Ps 52:7; Ps 62:10; Marc 10:24; 1 Tim 6:17;
  • 7 Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea* lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
  • * Mat 16:26;
  • 8 Răscumpărarea* sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.
  • * Iov 36:18; Iov 36:19;
  • 9 Nu vor trăi pe vecie, nu pot să* nu vadă mormântul.
  • * Ps 89:48;
  • 10 Da, îl vor vedea: căci înţelepţii* mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier şi** lasă altora avuţiile lor.
  • * Ecl 2:16; ** Prov 11:4; Ecl 2:18; Ecl 2:21;
  • 11 Ei îşi închipuie că veşnice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, care dau* numele lor la ţări întregi.
  • * Gen 4:17;
  • 12 Dar omul pus în* cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele care se taie.
  • * Ps 49:20; Ps 39:5; Ps 82:7;
  • 13 Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere*, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor.
  • * Luca 12:20;
  • 14 Sunt duşi ca o turmă în Locuinţa morţilor, îi paşte moartea şi, în* curând, oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţea** şi Locuinţa morţilor le este locaşul.
  • * Ps 47:3; Dan 7:22; Mal 4:3; Luca 22:30; 1 Cor 6:2; Apoc 2:26; Apoc 20:4; ** Iov 4:21; Ps 39:11;
  • 15 Dar mie Dumnezeu îmi va* scăpa sufletul din Locuinţa morţilor, căci mă va lua sub ocrotirea Lui.
  • * Ps 56:13; Osea 13:14;
  • 16 Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei,
  • 17 căci* nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.
  • * Iov 27:19;
  • 18 Să se tot creadă omul fericit* în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face,
  • * Deut 29:19; Luca 12:19;
  • 19 căci tot în locuinţa părinţilor săi va* merge şi nu va mai vedea lumina** niciodată.
  • * Gen 15:15; ** Iov 33:30; Ps 56:13;
  • 20 Omul* pus în cinste şi fără pricepere este** ca dobitoacele pe care le tai.
  • * Ps 49:12; ** Ecl 3:19;
  Psalmii, capitolul 49