Iov  



Capitolul 14
  • 1 Omul născut din femeie are viaţa scurtă, dar plină* de necazuri.
  • * Iov 5:7; Ecl 2:23;
  • 2 Se naşte* şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră.
  • * Iov 8:9; Ps 90:5; Ps 90:6; Ps 90:9; Ps 102:11; Ps 103:15; Ps 144:4; Isa 40:6; Iac 1:10; Iac 1:11; Iac 4:14; 1 Pet 1:24;
  • 3 Şi asupra lui* ai Tu ochiul deschis! Şi pe mine mă tragi** la judecată cu Tine!
  • * Ps 144:3; ** Ps 143:2;
  • 4 Cum ar putea* să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.
  • * Gen 5:3; Ps 51:5; Ioan 3:6; Rom 5:12; Efes 2:3;
  • 5 Dacă* zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece,
  • * Iov 7:1;
  • 6 întoarce-Ţi* măcar privirile de la el şi dă-i răgaz, să aibă măcar bucuria pe care o are simbriaşul** la sfârşitul zilei.
  • * Iov 7:16; Iov 7:19; Iov 10:20; Ps 39:13; ** Iov 7:1;
  • 7 Un copac şi tot are nădejde, căci, când este tăiat*, odrăsleşte din nou şi iar dă lăstari.
  • * Iov 14:14;
  • 8 Când i-a îmbătrânit rădăcina în pământ, când îi piere trunchiul în ţărână,
  • 9 înverzeşte iarăşi de mirosul apei şi dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.
  • 10 Dar omul, când moare, rămâne întins. Omul, când îşi dă sufletul, unde mai este?
  • 11 Cum pier apele din lacuri şi cum seacă şi se usucă râurile,
  • 12 aşa se culcă şi omul şi nu se mai scoală; cât* vor fi cerurile, nu se mai deşteaptă şi nu se mai scoală din somnul lui.
  • * Ps 102:26; Isa 51:6; Isa 65:17; Isa 66:22; Fapte 3:21; Rom 8:20; 2 Pet 3:7; 2 Pet 3:10; 2 Pet 3:11; Apoc 20:11; Apoc 21:1;
  • 13 Ah, de m-ai ascunde în Locuinţa morţilor, de m-ai acoperi până-Ţi va trece mânia şi de mi-ai rândui o vreme când Îţi vei aduce iarăşi aminte de mine!
  • 14 Dacă omul, odată mort, ar putea să mai învieze, aş* mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, până** mi se va schimba starea în care mă găsesc.
  • * Iov 13:15; ** Iov 14:7;
  • 15 Atunci m-ai* chema şi Ţi-aş răspunde şi Ţi-ar fi dor de făptura mâinilor Tale.
  • * Iov 13:22;
  • 16 Dar astăzi îmi numeri* paşii, ai ochiul asupra păcatelor mele;
  • * Iov 10:6; Iov 10:14; Iov 13:27; Iov 31:4; Iov 34:21; Ps 56:8; Ps 139:1-3; Prov 5:21; Ier 32:19;
  • 17 călcările mele de lege* sunt pecetluite într-un mănunchi şi născoceşti fărădelegi în sarcina mea.
  • * Deut 32:34; Osea 13:12;
  • 18 Cum se prăbuşeşte muntele şi piere, cum piere stânca din locul ei,
  • 19 cum este mâncată piatra de ape şi cum este luat pământul de râu, aşa nimiceşti Tu nădejdea omului.
  • 20 Îl urmăreşti întruna şi se duce; Îi schimonoseşti faţa şi apoi îi dai drumul.
  • 21 De ajung fiii lui la cinste, el* nu ştie nimic; de sunt înjosiţi, habar n-are.
  • * Ecl 9:5; Isa 63:16;
  • 22 Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui.”
  Iov, capitolul 14