Update Required
To play the media you will need to either update your browser to a recent version or update your Flash plugin.
Cele douăsprezece iscoade trimise în Canaan
1Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
2„Trimite* nişte oameni să iscodească ţara Canaanului, pe care o dau copiilor lui Israel. Să trimiţi câte un om pentru fiecare din seminţiile părinţilor lor, toţi să fie dintre fruntaşii lor.”
18Vedeţi ţara, vedeţi cum este ea, cum este poporul care o locuieşte: dacă este tare sau slab, dacă este mic sau mare la număr;
19vedeţi cum este ţara în care locuieşte: dacă este bună sau rea; cum sunt cetăţile în care locuieşte: dacă sunt deschise sau întărite;
20cum este pământul: dacă este gras* sau sterp, dacă sunt sau nu copaci pe el. Fiţi** cu inimă şi luaţi cu voi roade din ţară.” Era pe vremea când încep să se coacă strugurii.
22S-au suit pe la miazăzi şi au mers până la Hebron, unde se aflau Ahiman*, Şeşai şi Talmai, copiii lui Anac**. Hebronul† fusese zidit cu şapte ani înainte de cetatea Ţoan†† din Egipt.
23Au ajuns* până la valea Eşcol. Acolo au tăiat o ramură de viţă cu un strugure şi l-au dus câte doi cu ajutorul unei prăjini. Au luat şi rodii şi smochine.
24Locul acela l-au numit valea Eşcol (Strugure) din pricina strugurelui pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel.
25S-au întors de la iscodirea ţării după patruzeci de zile împlinite.
26Au plecat şi au ajuns la Moise şi la Aaron şi la toată adunarea copiilor lui Israel, la Cades*, în pustia** Paran. Le-au adus ştiri, lor şi întregii adunări, şi le-au arătat roadele ţării.
29Amaleciţii* locuiesc ţinutul de la miazăzi; iebusiţii şi amoriţii locuiesc muntele şi canaaniţii şi hetiţii locuiesc lângă mare şi de-a lungul Iordanului.”
32Şi au înnegrit* înaintea copiilor lui Israel ţara pe care o iscodiseră. Ei au zis: „Ţara pe care am străbătut-o, ca s-o iscodim, este o ţară care mănâncă pe locuitorii ei; toţi aceia** pe care i-am văzut acolo sunt oameni de statură înaltă.
33Apoi, am mai văzut în ea pe uriaşi, pe copiii lui Anac*, care se trag din neamul uriaşilor: înaintea noastră şi faţă** de ei parcă eram nişte lăcuste†.”
n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit
