4Avea ca tovarăşi până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh* şi Secund din Tesalonic, Gaius** din Derbe, Timotei†, precum şi Tihic†† şi Trofim*†, care erau din Asia.
7În ziua dintâi* a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să** frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit vorbirea până la miezul nopţii.
9Şi un tânăr, numit Eutih, care şedea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut din catul al treilea şi a fost ridicat mort.
10Dar Pavel s-a coborât, s-a* repezit spre el, l-a luat în braţe şi a zis: „Nu** vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.”
11După ce s-a suit iarăşi, a frânt pâinea, a cinat şi a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat.
12Flăcăul a fost adus viu, şi lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri.
Pavel la Milet
13Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie şi am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întâlnim din nou, pentru că el trebuia să facă drumul pe jos.
14Când s-a întâlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie şi ne-am dus la Mitilene.
15De aici am mers pe mare şi a doua zi am ajuns în faţa insulei Chios. În ziua următoare, de abia am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion şi a doua zi am venit la Milet.
16Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia, căci* se grăbea ca, dacă-i va fi cu putinţă, să** fie în Ierusalim de Ziua† Cincizecimii.
24Dar eu nu* ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci** vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi† slujba pe†† care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.
28Luaţi seama* dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a** pus Duhul Sfânt episcopi1, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care† a câştigat-o cu†† însuşi sângele Său.
32Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului* harului Său, care vă** poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea† împreună cu toţi cei sfinţiţi.
35În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că*, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuşi a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primeşti.’”
