1 Imparati, 17:20 - Resurse Creștine

Capitolul 17

/

Prorocul Ilie
¹ Ilie, Tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu* este Domnul Dumnezeul lui Israel, al** cărui slujitor sunt, că în† anii aceştia nu†† va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu.”
* 2 Imp 3:14 ** Deut 10:8 † Luca 3:25 †† Iac 4:17
² Şi cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie cu aceste vorbe:
³ „Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
⁴ Vei bea apă din pârâu şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.”
⁵ El a plecat şi a făcut după cuvântul Domnului. S-a dus şi s-a aşezat lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.
⁶ Corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa şi pâine şi carne seara şi bea apă din pârâu.
⁷ Dar, după câtăva vreme, pârâul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară.
Văduva din Sarepta
⁸ Atunci, cuvântul Domnului i-a vorbit astfel:
⁹ „Scoală-te, du-te la Sarepta*, care ţine de Sidon, şi rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.”
* Obad 1:20 Luca 4:26
¹⁰ Ilie s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat-o şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.”
¹¹ Pe când se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pâine în mâna ta.”
¹² Şi ea a răspuns: „Viu este Domnul Dumnezeul tău că n-am nimic copt, n-am decât un pumn de făină într-o oală şi puţin untdelemn într-un urcior. Şi iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri.”
¹³ Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai pregăteşte-mi întâi mie, cu untdelemnul şi făina aceea, o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău.
¹⁴ Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din urcior nu se va împuţina până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului.’”
¹⁵ Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme au avut ce să mănânce ea şi familia ei şi Ilie.
¹⁶ Făina din oală n-a scăzut şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.
Învierea fiului văduvei
¹⁷ După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atât de cumplită, încât n-a mai rămas suflare în el.
¹⁸ Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am* eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea şi să-mi omori astfel fiul?”
* Luca 5:8
¹⁹ El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Şi l-a luat de la sânul femeii, l-a suit în odaia de sus, unde locuia el, şi l-a culcat pe patul lui.
²⁰ Apoi a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, oare atât de mult să mâhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încât să-i omori fiul?”
²¹ Şi s-a întins* de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!”
* 2 Imp 4:34 2 Imp 4:35
²² Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s-a întors în el şi a înviat.
²³ Ilie a luat* copilul, l-a coborât în casă din odaia de sus şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.”
* Evr 11:35
²⁴ Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc* acum că eşti un om al lui Dumnezeu şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”
* Ioan 3:2 Ioan 16:30