Evrei, 6:20 - Resurse Creștine

Capitolul 6

/

¹ De aceea, să lăsăm* adevărurile începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte** şi a credinţei în Dumnezeu,
* Fil 3:12-14 Evr 5:12 ** Evr 9:14
² învăţătura despre* botezuri, despre** punerea mâinilor, despre învierea morţilor† şi despre†† judecata veşnică.
* Fapte 19:4 Fapte 19:5 ** Fapte 8:14-17 Fapte 19:6 † Fapte 17:31 Fapte 17:32 †† Fapte 24:25 Rom 2:16
³ Şi vom face lucrul acesta, dacă* va voi Dumnezeu.
* Fapte 18:21 1 Cor 4:19
⁴ Căci cei ce au fost luminaţi* odată şi au gustat darul** ceresc şi s-au făcut părtaşi† Duhului Sfânt
* Mat 12:31 Mat 12:32 Evr 10:26 2 Pet 2:20 2 Pet 2:21 1 Ioan 5:16 ** Evr 10:32 † Ioan 4:10 Ioan 6:32 Efes 2:8
⁵ şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor*,
* Gal 3:2 Gal 3:5 Evr 2:4
⁶ şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi* şi aduşi la pocăinţă, fiindcă** ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.
* Evr 2:5 ** Evr 10:29
⁷ Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare* de la Dumnezeu.
* Ps 65:10
⁸ Dar*, dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc.
* Isa 5:6
⁹ Măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea.
¹⁰ Căci* Dumnezeu** nu este nedrept ca să uite osteneala† voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat†† şi ajutoraţi pe sfinţi.
* Prov 14:31 Mat 10:42 Mat 25:40 Ioan 13:20 ** Rom 3:4 2 Tes 1:6 2 Tes 1:7 † 1 Tes 1:3 †† Rom 15:25 2 Cor 8:4 2 Cor 9:1 2 Cor 9:12 2 Tim 1:18
¹¹ Dorim însă ca fiecare* din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o** deplină nădejde,
* Evr 3:6 Evr 3:14 ** Col 2:2
¹² aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc* făgăduinţele.
* Evr 10:36
¹³ Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a* jurat pe Sine Însuşi
* Gen 22:16 Gen 22:17 Ps 105:9 Luca 1:73
¹⁴ şi a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa.”
¹⁵ Şi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a dobândit făgăduinţa.
¹⁶ Oamenii, ce-i drept, obişnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul* este o chezăşie care pune capăt oricărei neînţelegeri dintre ei.
* Exod 22:11
¹⁷ De aceea şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor* făgăduinţei nestrămutarea** hotărârii Lui, a venit cu un jurământ,
* Evr 11:9 ** Rom 11:29
¹⁸ pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă* înainte,
* Evr 12:1
¹⁹ pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care* pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului,
* Lev 16:15 Evr 9:7
²⁰ unde* Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut** „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”.
* Evr 4:14 Evr 8:1 Evr 9:24 ** Evr 3:1 Evr 5:6 Evr 5:10 Evr 7:17