Evrei

Afișează trimiteri
Afișează titluri
Afișează note
Afișează pe linii

Capitolul 6

Update Required To play the media you will need to either update your browser to a recent version or update your Flash plugin.

¹ De aceea, să lăsăm* adevărurile începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte** şi a credinţei în Dumnezeu,
* Fil 3:12-14; Evr 5:12; ** Evr 9:14;
² învăţătura despre* botezuri, despre** punerea mâinilor, despre învierea morţilor† şi despre†† judecata veşnică.
* Fapte 19:4; Fapte 19:5; ** Fapte 8:14-17; Fapte 19:6; † Fapte 17:31; Fapte 17:32; †† Fapte 24:25; Rom 2:16;
³ Şi vom face lucrul acesta, dacă* va voi Dumnezeu.
* Fapte 18:21; 1 Cor 4:19;
⁴ Căci cei ce au fost luminaţi* odată şi au gustat darul** ceresc şi s-au făcut părtaşi† Duhului Sfânt
* Mat 12:31; Mat 12:32; Evr 10:26; 2 Pet 2:20; 2 Pet 2:21; 1 Ioan 5:16; ** Evr 10:32; † Ioan 4:10; Ioan 6:32; Efes 2:8;
⁵ şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor*,
* Gal 3:2; Gal 3:5; Evr 2:4;
⁶ şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi* şi aduşi la pocăinţă, fiindcă** ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.
* Evr 2:5; ** Evr 10:29;
⁷ Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare* de la Dumnezeu.
* Ps 65:10;
⁸ Dar*, dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc.
* Isa 5:6;
⁹ Măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea.
¹⁰ Căci* Dumnezeu** nu este nedrept ca să uite osteneala† voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat†† şi ajutoraţi pe sfinţi.
* Prov 14:31; Mat 10:42; Mat 25:40; Ioan 13:20; ** Rom 3:4; 2 Tes 1:6; 2 Tes 1:7; † 1 Tes 1:3; †† Rom 15:25; 2 Cor 8:4; 2 Cor 9:1; 2 Cor 9:12; 2 Tim 1:18;
¹¹ Dorim însă ca fiecare* din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o** deplină nădejde,
* Evr 3:6; Evr 3:14; ** Col 2:2;
¹² aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc* făgăduinţele.
* Evr 10:36;
¹³ Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a* jurat pe Sine Însuşi
* Gen 22:16; Gen 22:17; Ps 105:9; Luca 1:73;
¹⁴ şi a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa.”
¹⁵ Şi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a dobândit făgăduinţa.
¹⁶ Oamenii, ce-i drept, obişnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul* este o chezăşie care pune capăt oricărei neînţelegeri dintre ei.
* Exod 22:11;
¹⁷ De aceea şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor* făgăduinţei nestrămutarea** hotărârii Lui, a venit cu un jurământ,
* Evr 11:9; ** Rom 11:29;
¹⁸ pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă* înainte,
* Evr 12:1;
¹⁹ pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care* pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului,
* Lev 16:15; Evr 9:7;
²⁰ unde* Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut** „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”.
* Evr 4:14; Evr 8:1; Evr 9:24; ** Evr 3:1; Evr 5:6; Evr 5:10; Evr 7:17;