Faptele apostolilor, 10:28

¹ În Cezareea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită „Italiana”.

² Omul acesta era cucernic* şi temător** de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu.

³ Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut* lămurit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el şi i-a zis: „Cornelie!”

⁴ Corneliu s-a uitat ţintă la el, s-a înfricoşat şi a răspuns: „Ce este, Doamne?” Şi îngerul i-a zis: „Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi-a adus aminte de ele.

⁵ Trimite acum nişte oameni la Iope şi cheamă pe Simon, zis şi Petru.

⁶ El găzduieşte la un om numit Simon* Tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare: acela** îţi va spune ce trebuie să faci.”

⁷ Cum a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale şi un ostaş cucernic, din aceia care-i slujeau în tot timpul,

⁸ şi, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.

⁹ A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit* să se roage pe acoperişul casei, pe la ceasul al şaselea.

¹⁰ L-a ajuns foamea şi a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească.

¹¹ A* văzut cerul deschis şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborându-se şi slobozindu-se în jos pe pământ.

¹² În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi târâtoare de pe pământ şi păsările cerului.

¹³ Şi un glas i-a zis: „Petre, scoală-te, taie şi mănâncă.”

¹⁴ „Nicidecum, Doamne”, a răspuns Petru. „Căci* niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat.”

¹⁵ Şi glasul i-a zis iarăşi a doua oară: „Ce* a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.”

¹⁶ Lucrul acesta s-a făcut de trei ori, şi îndată după aceea, vasul a fost ridicat iarăşi la cer.

¹⁷ Pe când Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei pe care o avusese, iată că oamenii trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, au stat la poartă

¹⁸ şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo.

¹⁹ Şi pe când se gândea Petru la vedenia aceea, Duhul* i-a zis: „Iată că te caută trei oameni;

²⁰ scoală-te*, coboară-te şi du-te cu ei fără şovăire, căci Eu i-am trimis.”

²¹ Petru deci s-a coborât şi a zis oamenilor acelora: „Eu sunt acela pe care-l căutaţi. Ce pricină vă aduce?”

²² Ei au răspuns: „Sutaşul Corneliu*, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine** de tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr-un înger sfânt, să te cheme în casa lui şi să audă cuvintele pe care i le vei spune.”

²³ Petru deci i-a chemat înăuntru şi i-a găzduit.

²⁴ A doua zi, s-a sculat şi a plecat cu ei. L-au* însoţit şi câţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezareea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe care-i chemase.

²⁵ Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat.

²⁶ Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te*, şi eu sunt om!”

²⁷ Şi vorbind cu el, a intrat în casă şi a găsit adunaţi pe mulţi.

²⁸ „Ştiţi”, le-a zis el, „că* nu este îngăduit de Lege unui iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam sau să vină la el, dar Dumnezeu** mi-a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat.

²⁹ De aceea am venit fără cârtire când m-aţi chemat. Vă întreb dar: Cu ce gând aţi trimis după mine?”

³⁰ Corneliu a răspuns: „Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea şi iată că a stat înaintea mea un* om cu** o haină strălucitoare

³¹ şi a zis: ‘Cornelie, rugăciunea* ta a fost ascultată şi** Dumnezeu Şi-a adus aminte de milosteniile tale.

³² Trimite dar la Iope şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon Tăbăcarul, lângă mare. Când va veni el, îţi va vorbi.’

³³ Am trimis îndată la tine şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi suntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi-a poruncit Domnul să ne spui.”

³⁴ Atunci, Petru a început să vorbească şi a zis: „În* adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,

³⁵ ci că, în* orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El.

³⁶ El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a vestit* Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este** Domnul tuturor.

³⁷ Ştiţi vorba făcută prin toată Iudeea, începând* din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan;

³⁸ cum Dumnezeu* a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul, căci** Dumnezeu era cu El.

³⁹ Noi* suntem martori a tot ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au** omorât, atârnându-L pe lemn.

⁴⁰ Dar Dumnezeu L-a înviat* a treia zi şi a îngăduit să Se arate,

⁴¹ nu* la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care** am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi.

⁴² Isus ne-a* poruncit să propovăduim norodului şi să mărturisim că** El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii† şi al celor morţi.

⁴³ Toţi prorocii mărturisesc despre El* că oricine** crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”

⁴⁴ Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a* coborât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul.

⁴⁵ Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care veniseră cu Petru au rămas uimiţi* când au văzut că** darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste neamuri.

⁴⁶ Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

⁴⁷ „Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca* şi noi?”

⁴⁸ Şi a* poruncit să fie botezaţi în** Numele Domnului Isus Hristos. Atunci, l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.

Concurs

Contact

Biblia

Faptele apostolilor Capitolul 10

Din acest capitol