2Pavel şi Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe şi păreri deosebite, şi fraţii au hotărât ca Pavel şi Barnaba şi câţiva dintre ei să* se suie la Ierusalim, la apostoli şi prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînţelegeri.
3După ce au fost petrecuţi* de Biserică până afară din cetate, şi-au urmat drumul prin Fenicia şi Samaria, istorisind** întoarcerea neamurilor la Dumnezeu, şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor.
5Atunci, unii din partida fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat şi au zis că* neamurile trebuie să fie tăiate împrejur şi să li se ceară să păzească Legea lui Moise.
6Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut.
7După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru şi le-a zis:„Fraţilor*, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.
12Toată adunarea a tăcut* şi a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, care au istorisit toate semnele şi minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul neamurilor.
22Atunci, apostolii şi prezbiterii1 şi întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câţiva dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel şi Barnaba. Şi au ales pe Iuda, zis şi Barsaba*, şi pe Sila, oameni cu vază între fraţi.
23Şi au scris astfel prin ei: „Apostolii, prezbiterii şi fraţii: către fraţii dintre neamuri, care sunt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!
24Fiindcă am auzit că unii*, plecaţi dintre noi fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor şi v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea,
25noi, după ce ne-am adunat cu toţii laolaltă, cu un gând, am găsit cu cale să alegem nişte oameni şi să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel,
26oamenii* aceştia care şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos.
27Am trimis dar pe Iuda şi pe Sila, care vă vor spune, prin viu grai, aceleaşi lucruri.
28Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decât ceea ce trebuie,
29adică să* vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sânge**, de dobitoace sugrumate şi de curvie, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.”
36După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem şi să mergem pe la fraţii din* toate cetăţile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.”
39Neînţelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.
40Pavel şi-a ales pe Sila şi a plecat după ce a fost încredinţat* de fraţi în grija harului Domnului.