2Avraam a ridicat ochii* şi s-a uitat, şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lângă el. Când** i-a văzut, a alergat înaintea lor, de la uşa cortului, şi s-a plecat până la pământ.
5Am să mă duc să iau o bucată de pâine*, ca să prindeţi la inimă**, şi după aceea vă veţi vedea de drum, căci pentru aceasta† treceţi pe lângă robul vostru.” „Fă cum ai zis”, i-au răspuns ei.
6Avraam s-a dus repede în cort la Sara şi a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă şi fă turte.”
7Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tânăr şi bun şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă.
8Apoi a luat* unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l gătise, şi le-a pus înaintea lor. El însuşi a stat lângă ei, sub copac, şi le-a slujit până ce au mâncat.
10Unul dintre ei a zis: „La anul pe vremea* aceasta, Mă voi întoarce** negreşit la tine şi iată că Sara†, nevastă-ta, va avea un fiu.” Sara asculta la uşa cortului care era înapoia lui.
19Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor* lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit.”
24Poate* că în mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare şi pe ei şi nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt în mijlocul ei?
25Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, aşa ca* cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă** tot pământul nu va face oare dreptate?”
28Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea patruzeci şi cinci de oameni buni.”
29Avraam I-a vorbit mai departe şi a zis: „Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici pentru cei patruzeci.”
30Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni.”
31Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douăzeci.”
32Avraam a zis: „Să* nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul** a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”