Geneza, 8:19 - Resurse Creștine

Capitolul 8

/

Sfârşitul potopului
¹ Dumnezeu Şi-a adus aminte* de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele care erau cu el în corabie şi Dumnezeu** a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele s-au potolit.
* Gen 19:29 Exod 2:24 1 Sam 2:19 ** Exod 14:21
² Izvoarele adâncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise* şi ploaia** din cer a fost oprită.
* Gen 7:11 ** Iov 38:37
³ Apele au scăzut de pe faţa pământului, scurgându-se şi împuţinându-se şi, după o sută cincizeci* de zile, apele s-au micşorat.
* Gen 7:24
⁴ În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.
⁵ Apele au mers scăzând până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munţilor.
⁶ După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra* corabiei pe care o făcuse.
* Gen 6:16
⁷ A dat drumul unui corb care a ieşit, ducându-se şi întorcându-se până când au secat apele de pe pământ.
⁸ A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pământului.
⁹ Dar porumbelul n-a găsit niciun loc ca să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pământului. Noe a întins mâna, l-a luat şi l-a băgat la el în corabie.
¹⁰ A mai aşteptat alte şapte zile şi iarăşi a dat drumul porumbelului din corabie.
¹¹ Porumbelul s-a întors la el spre seară şi iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pământ.
¹² A mai aşteptat alte şapte zile şi a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el.
¹³ În anul şase sute unu, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Noe a ridicat învelitoarea corabiei: s-a uitat şi iată că faţa pământului se uscase.
¹⁴ În luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.
Ieşirea lui Noe din corabie
¹⁵ Atunci, Dumnezeu a vorbit lui Noe şi i-a zis:
¹⁶ „Ieşi din corabie, tu* şi nevastă-ta, fiii tăi şi nevestele fiilor tăi cu tine!
* Gen 7:13
¹⁷ Scoate afară împreună cu tine toate* vieţuitoarele de tot felul, care sunt cu tine, atât păsările, cât şi vitele şi toate târâtoarele care se târăsc pe pământ: să mişune pe pământ, să crească** şi să se înmulţească pe pământ.”
* Gen 7:15 ** Gen 1:22
¹⁸ Şi Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa şi cu nevestele fiilor săi.
¹⁹ Toate dobitoacele, toate târâtoarele, toate păsările, tot ce se mişcă pe pământ, după soiurile lor, au ieşit din corabie.
²⁰ Noe a zidit un altar Domnului, a luat din toate dobitoacele curate şi din toate păsările curate şi a adus arderi-de-tot pe altar.
²¹ Domnul a mirosit un miros* plăcut şi Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema** pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor† din inima omului sunt rele din tinereţea lui, şi nu voi mai lovi†† tot ce este viu, cum am făcut.
* Lev 1:9 2 Cor 2:15 Efes 5:2 ** Gen 3:17 Gen 6:17 † Gen 6:5 Iov 14:4 Iov 15:14 Ps 51:5 Ier 17:9 Mat 15:19 Rom 1:31 Rom 3:23 †† Gen 9:11 Gen 9:15
²² Cât va fi pământul*, nu vor înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua** şi noaptea!”
* Isa 54:9 ** Ier 33:20 Ier 33:25