3Şase ani să-ţi semeni ogorul, şase ani să-ţi tai via şi să strângi roadele.
4Dar anul al şaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ţinut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ţi semeni ogorul şi să nu-ţi tai via.
5Să nu seceri ce* va ieşi din grăunţele căzute de la seceriş şi să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ.
6Ceea ce va ieşi de la sine din pământ în timpul Sabatului lui să vă slujească de hrană, ţie, robului şi roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine,
7vitelor tale şi fiarelor din ţara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.
Anul de veselie. Răscumpărarea averilor şi a robilor
8Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.
9În a zecea zi a lunii a şaptea, să pui să sune cu trâmbiţa răsunătoare; în Ziua* Ispăşirii, să sunaţi cu trâmbiţa în toată ţara voastră
10şi să sfinţiţi astfel anul al cincizecilea. Să vestiţi* slobozenia în ţară pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare** dintre voi să se întoarcă la moşia lui şi fiecare dintre voi să se întoarcă în familia lui.
11Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănaţi*, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele de la ele şi să nu culegeţi via netăiată.
16Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul şi cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi, căci el îţi vinde numai numărul secerişurilor.
17Niciunul dintre voi să nu înşele* deci pe aproapele lui şi să te** temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
24De aceea, în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri.
25Dacă fratele* tău sărăceşte şi vinde o bucată din moşia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda** lui cea mai de aproape, să vină şi să răscumpere ce a vândut fratele său.
28Dacă n-are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselie*, el să se întoarcă la moşia lui şi cumpărătorul să iasă din ea.
29Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să ţină un an.
30Dar, dacă această casă, aşezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămâne pe veci cumpărătorului şi urmaşilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea.
31Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie privite ca ţarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate, şi cumpărătorul va ieşi din ele în anul de veselie.
32Cât priveşte cetăţile leviţilor* şi casele pe care le vor avea ei în aceste cetăţi, leviţii să aibă un drept necurmat de răscumpărare.
33Cine va cumpăra de la leviţi o casă să iasă în anul* de veselie din casa vândută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile leviţilor sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.
45Veţi putea să-i cumpăraţi şi dintre copiii străinilor care vor locui la tine şi din familiile lor pe care le vor naşte în ţara voastră; ei vor fi averea voastră.
46Îi puteţi lăsa moştenire* copiilor voştri după voi, ca pe o moşie, şi puteţi să-i ţineţi astfel robi pe veci. Dar cât despre fraţii voştri, copiii lui Israel, nici unul** din voi să nu stăpânească pe fratele său cu asprime.
47Dacă un străin sau un venetic se îmbogăţeşte, şi fratele* tău sărăceşte lângă el şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului,
50Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie, şi preţul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi preţuiţi ca ai unui* om tocmit cu plată.
51Dacă mai sunt încă mulţi ani până la anul de veselie, îşi va plăti răscumpărarea după preţul anilor acelora şi să-l scadă din preţul cu care a fost cumpărat;
52dacă mai rămân puţini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala şi să-şi plătească răscumpărarea după aceşti ani.
53Să fie la el ca unul tocmit cu anul; şi acela la care va fi să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.
54Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să* iasă de la el în anul de veselie, el şi copiii lui care vor fi împreună cu el.