Luca, 18:3 - Resurse Creștine

Capitolul 18

/

Pilda judecătorului nedrept
¹ Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage* necurmat şi să nu se lase.
* Luca 11:5 Luca 21:36 Rom 12:12 Efes 6:18 Col 4:2 1 Tes 5:17
² El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.
³ În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el şi-i zicea: ‘Fă-mi dreptate în cearta cu pârâşul meu.’
⁴ Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, şi-a zis: ‘Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,
⁵ totuşi, pentru că* văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.’”
* Luca 11:8
⁶ Domnul a adăugat: „Auziţi ce zice judecătorul nedrept?
⁷ Şi Dumnezeu* nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?
* Apoc 6:10
⁸ Vă spun că* le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”
* Evr 10:37 2 Pet 3:8 2 Pet 3:9
Pilda vameşului şi a fariseului
⁹ A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care* se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi şi dispreţuiau pe ceilalţi.
* Luca 10:29 Luca 16:15
¹⁰ „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu şi altul, vameş.
¹¹ Fariseul stătea* în picioare şi a început să se roage în sine astfel: ‘Dumnezeule** , Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari, sau chiar ca vameşul acesta.
* Ps 135:2 ** Isa 1:15 Isa 58:2 Apoc 3:17
¹² Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.’
¹³ Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer, ci se bătea în piept şi zicea: ‘Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!’
¹⁴ Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci* oricine se înalţă va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.”
* Iov 22:29 Mat 23:12 Luca 14:11 Iac 4:6 1 Pet 5:5 1 Pet 5:6
Copilaşii
¹⁵ I-au* adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, când au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau.
* Mat 19:13 Marc 10:13
¹⁶ Isus a chemat la Sine pe copilaşi şi a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a* unora ca ei.
* 1 Cor 14:20 1 Pet 2:2
¹⁷ Adevărat* vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş cu niciun chip nu va intra în ea.”
* Marc 10:15
Tânărul bogat
¹⁸ Un* fruntaş a întrebat pe Isus: „Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”
* Mat 19:16 Marc 10:17
¹⁹ „Pentru ce Mă numeşti bun?”, i-a răspuns Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.
²⁰ Ştii poruncile: ‘Să* nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti** pe tatăl tău şi pe mama ta.’”
* Exod 20:12 Exod 20:16 Deut 5:16 Deut 5:20 Rom 13:9 ** Efes 6:2 Col 3:20
²¹ „Toate aceste lucruri”, I-a zis el, „le-am păzit din tinereţea mea.”
²² Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde* tot ce ai, împarte la săraci şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.”
* Mat 6:19 Mat 6:20 Mat 19:21 1 Tim 6:19
²³ Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot, căci era foarte bogat.
²⁴ Isus a văzut că s-a întristat de tot şi a zis: „Cât* de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!
* Prov 11:28 Mat 19:23 Marc 10:23
²⁵ Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.”
²⁶ Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci cine poate fi mântuit?”
²⁷ Isus a răspuns: „Ce* este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.”
* Ier 32:17
²⁸ Atunci*, Petru a zis: „Iată că noi am lăsat totul şi Te-am urmat.”
* Mat 19:27 Zah 8:6 Mat 19:26 Luca 1:37
²⁹ Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni* care să-şi fi lăsat casa sau nevasta sau fraţii sau părinţii sau copiii pentru Împărăţia lui Dumnezeu
* Deut 33:9
³⁰ şi să* nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa veşnică.”
* Iov 42:10
Isus vesteşte moartea şi învierea Sa
³¹ Isus* a luat cu Sine pe cei doisprezece şi le-a zis: „Iată că ne suim la Ierusalim şi tot ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului se va împlini.
* Mat 16:21 Mat 17:22 Mat 20:17 Marc 10:32
³² Căci va* fi dat în mâna neamurilor: Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa
* Mat 27:2 Luca 23:1 Ioan 18:28 Fapte 3:13
³³ şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.”
³⁴ Ei* n-au înţeles nimic din aceste lucruri, căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei şi nu pricepeau ce le spunea Isus.
* Marc 9:32 Luca 2:50 Luca 9:45 Ioan 10:6 Ioan 12:16
Vindecarea unui orb la Ierihon
³⁵ Pe* când Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lângă drum şi cerşea.
* Mat 20:29 Marc 10:46
³⁶ Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este.
³⁷ I-au spus: „Trece Isus din Nazaret.”
³⁸ Şi el a strigat: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
³⁹ Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el ţipa şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!”
⁴⁰ Isus S-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El şi, după ce s-a apropiat, l-a întrebat:
⁴¹ „Ce vrei să-ţi fac?” „Doamne”, a răspuns el, „să-mi capăt vederea.”
⁴² Şi Isus i-a zis: „Capătă-ţi vederea. Credinţa* ta te-a mântuit.”
* Luca 17:19
⁴³ Numaidecât, orbul şi-a căpătat vederea şi a mers* după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.
* Luca 5:26 Fapte 4:21 Fapte 11:18