2Când a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, când Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De* unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mâinile Lui?
3Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele* lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile Lui aici, între noi?” Şi găseau** o pricină de poticnire în El.
11Şi*, dacă în vreun loc nu vă vor primi şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo şi să scuturaţi**îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pământul Sodomei şi Gomorei decât pentru cetatea aceea.”
14Împăratul Irod a auzit* vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit, şi a zis: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.”
19Irodiada avea necaz pe Ioan şi voia să-l omoare. Dar nu putea,
20căci Irod se temea* de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfânt; îl ocrotea şi, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neştiind ce să facă, şi-l asculta cu plăcere.
21Totuşi* a venit o zi cu bun prilej, când Irod îşi prăznuia ziua** naşterii şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai-marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.
31Isus* le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau** mulţi care veneau şi se duceau şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.
33Oamenii i-au văzut plecând şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.
34Când* a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-aveau păstor, şi a** început să-i înveţe multe lucruri.
39Atunci le-a poruncit să-i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.
40Şi au şezut jos în cete de câte o sută şi de câte cincizeci.
41El a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti. Şi-a ridicat ochii spre cer şi a rostit binecuvântarea*. Apoi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i-a împărţit la toţi.
43şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu firimituri de pâine şi cu ce mai rămăsese din peşti.
44Cei ce mâncaseră pâinile erau cinci mii de bărbaţi.
Isus umblă pe mare
45Îndată*, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.
48A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vâslirea, căci vântul le era împotrivă. Şi, într-a patra strajă din noapte, a mers la ei umblând pe mare şi voia* să treacă pe lângă ei.
54Când au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,
55au alergat prin toate împrejurimile şi au început să aducă pe bolnavi în paturi pretutindeni pe unde se auzea că era El.
56Oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi în pieţe şi-L rugau să le dea voie doar* să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi câţi se atingeau de El erau tămăduiţi.