2până nu se împlineşte hotărârea – ca pleava* trece vremea –, până nu vine peste voi mânia aprinsă** a Domnului, până nu vine peste voi ziua mâniei Domnului!
3Căutaţi* pe Domnul, toţi cei smeriţi** din ţară care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate cㆠveţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului.
5Vai de locuitorii de pe malurile mării*, vai de neamul cheretiţilor! Aşa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane**, ţara filistenilor: „Te voi nimici şi nu vei mai avea locuitori!
7Malurile acestea vor fi pentru rămăşiţele* casei lui Iuda; acolo vor paşte; se vor odihni seara în casele Ascalonului, căci Domnul Dumnezeul lor nu-i va uita** şi va aduce înapoi† pe prinşii lor de război.’
9De aceea, pe viaţa Mea”, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, „că Moabul* va fi ca Sodoma şi copiii lui Amon**, ca Gomora: un loc acoperit† cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu veşnic; rămăşiţa†† poporului Meu îi va jefui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpâni.”
11Domnul va fi grozav împotriva lor, căci va nimici pe toţi dumnezeii pământului, şi fiecare se va închina* înaintea Lui în ţara lui, în toate ostroavele** neamurilor.
14În mijlocul cetăţii se vor culca* turme de vite** de tot felul; pelicanul† şi ariciul vor rămâne noaptea pe coperişurile stâlpilor ei. La ferestre se vor auzi ţipetele lor, pustiirea va fi în prag, căci căptuşeala†† de cedru va fi scoasă.
15Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea* plină de încredere şi** zicea în inima ei: „Eu şi niciuna afară de mine!” Vai! Cum s-a prefăcut în pustiu şi în culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe lângă ea fluierㆠşi aratㆆ cu mâna!