Ioan

Capitolul 8

Femeia prinsă în preacurvie.
¹ Isus S-a dus la Muntele Măslinilor.
² Dar dis-de-dimineaţă a venit din nou în Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos şi-i învăţa.
³ Atunci cărturarii şi fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului
⁴ şi au zis lui Isus: „Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârşea preacurvia.
⁵ Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?”
Lev 20.10; Deut 22.22;
⁶ Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ.
⁷ Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus şi le-a zis: „Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.”
Deut 17.7; Rom 2.1;
⁸ Apoi S-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pământ.
⁹ Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simţit mustraţi de cugetul lor şi au ieşit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc.
Rom 2.22;
¹⁰ Atunci S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?”
¹¹ „Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.”)
Luc 9.56; Luc 12.14; Ioan 3.17; Ioan 5.14;
Isus, Lumina lumii.
¹² Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”
Ioan 1.4-9; Ioan 3.19; Ioan 9.5; Ioan 12.35-46;
¹³ La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu mărturiseşti despre Tine însuţi: deci mărturia Ta nu este adevărată.”
Ioan 5.31;
¹⁴ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuşi mărturia Mea este adevărată; căci Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin, nici unde Mă duc.
Ioan 7.28; Ioan 9.29;
¹⁵ Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni.
Ioan 7.24; Ioan 3.17; Ioan 12.47; Ioan 18.36;
¹⁶ Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine.
Ioan 8.29; Ioan 16.32;
¹⁷ În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată:
Deut 17.6; Deut 19.15; Mat 18.16; 2Cor 13.1; Evr 10.28;
¹⁸ deci despre Mine însumi mărturisesc Eu, şi despre Mine mărturiseşte şi Tatăl, care M-a trimis.”
Ioan 5.37;
¹⁹ Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.”
Ioan 8.55; Ioan 16.3; Ioan 14.7;
²⁰ Isus a spus aceste cuvinte pe când învăţa pe norod în Templu, în locul unde era vistieria; şi nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul.
Marc 12.41; Ioan 7.30; Ioan 7.8;
²¹ Isus le-a mai spus: „Eu Mă duc, şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.”
Ioan 7.34; Ioan 13.33; Ioan 8.24;
²² Atunci iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: „Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni”!”
²³ „Voi sunteţi de jos”, le-a zis El, „Eu sunt de sus: voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta.
Ioan 3.31; Ioan 15.19; Ioan 17.16; 1Ioan 4.5;
²⁴ De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.”
Ioan 8.21; Marc 16.16;
²⁵ „Cine eşti Tu?”, I-au zis ei. Isus le-a răspuns: „Ceea ce de la început vă spun că sunt.
²⁶ Am multe de zis despre voi şi de osândit în voi; dar Cel ce M-a trimis este adevărat; şi Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii.”
Ioan 7.28; Ioan 3.32; Ioan 15.15;
²⁷ Ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl.
²⁸ Isus deci le-a zis: „Când veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu.
Ioan 3.14; Ioan 12.32; Rom 1.4; Ioan 5.19-30; Ioan 3.11;
²⁹ Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut.”
Ioan 14.10-11; Ioan 8.16; Ioan 4.34; Ioan 5.30; Ioan 6.38;
Adevărata slobozenie.
³⁰ Pe când vorbea Isus astfel, mulţi au crezut în El.
Ioan 7.31; Ioan 10.42; Ioan 11.45;
³¹ Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei;
³² veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.”
Rom 6.14-22; Rom 8.2; Iac 1.25; Iac 2.12;
³³ Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: „Veţi fi slobozi!”?”
Lev 25.42; Mat 3.9; Ioan 8.39;
³⁴ „Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus, „că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului.
Rom 6.16-20; 2Pet 2.19;
³⁵ Şi robul nu rămâne pururi în casă; fiul, însă, rămâne pururi.
Gal 4.30;
³⁶ Deci dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.
Rom 8.2; Gal 5.1;
³⁷ Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam; dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu.
Ioan 7.19; Ioan 8.40;
³⁸ Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit de la tatăl vostru.”
Ioan 3.32; Ioan 5.19-30; Ioan 14.10-24;
³⁹ „Tatăl nostru”, I-au răspuns ei, „este Avraam.” Isus le-a zis: „Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
Mat 3.9; Ioan 8.33; Rom 2.28; Rom 9.7; Gal 3.7-29;
⁴⁰ Dar acum căutaţi să Mă omorâţi pe Mine, un Om care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut.
Ioan 8.37; Ioan 8.26;
⁴¹ Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.”
Isa 63.16; Isa 64.8; Mal 1.6;
⁴² Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
1Ioan 5.1; Ioan 16.27; Ioan 17.8-25; Ioan 5.43; Ioan 7.28-29;
⁴³ Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu.
Ioan 7.17;
⁴⁴ Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
Mat 13.38; 1Ioan 3.8;
⁴⁵ Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.
⁴⁶ Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi?
⁴⁷ Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.”
Ioan 10.26-27; 1Ioan 4.6;
Isus este înainte de Avraam.
⁴⁸ Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?”
Ioan 7.20; Ioan 10.20; Ioan 8.52;
⁴⁹ „N-am drac”, le-a răspuns Isus, „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.
⁵⁰ Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
Ioan 5.41; Ioan 7.18;
⁵¹ Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea.”
Ioan 5.24; Ioan 11.26;
⁵² „Acum”, I-au zis iudeii, „vedem bine că ai drac; Avraam a murit, prorocii, de asemenea, au murit, şi Tu zici: „Dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.”
Zah 1.5; Evr 11.13;
⁵³ Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi decât prorocii, care, de asemenea, au murit? Cine Te crezi Tu că eşti?”
⁵⁴ Isus a răspuns: „Dacă Mă slăvesc Eu însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăveşte, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru;
Ioan 5.31; Ioan 5.41; Ioan 16.14; Ioan 17.1; Fapt 3.13;
⁵⁵ şi totuşi nu-L cunoaşteţi. Eu Îl cunosc bine; şi dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.
Ioan 7.28-29;
⁵⁶ Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat.”
Luc 10.24; Evr 11.13;
⁵⁷ „N-ai nici cincizeci de ani”, I-au zis iudeii, „şi ai văzut pe Avraam!”
⁵⁸ Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu.”
Ex 3.14; Isa 43.13; Ioan 17.5-24; Col 1.17; Apoc 1.8;
⁵⁹ La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Şi aşa a plecat din Templu.
Ioan 10.31-39; Ioan 11.8; Luc 4.30;

Ioan, capitolul 8