La 11 ani de Resurse Creștine, avem nevoie de tine!

Citește

  Isaia  



Capitolul 38
  • Boala şi însănătoşirea lui Ezechia
  • 1 În vremea* aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Pune-ţi în rânduială** casa, căci vei muri şi nu vei mai trăi’.”
  • * 2 Imp 20:1; 2 Cron 32:24; ** 2 Sam 17:23;
  • 2 Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune:
  • 3 „Doamne, adu-Ţi aminte* că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi inimă curată şi am făcut ce este bine înaintea Ta!” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.
  • * Neem 13:14;
  • 4 Atunci Cuvântul Domnului a vorbit lui Isaia astfel:
  • 5 „Du-te şi spune lui Ezechia: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: «Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieţii tale.
  • 6 Te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta din mâna împăratului Asiriei; voi ocroti* cetatea aceasta.»
  • * Isa 37:35;
  • 7 Şi iată semnul* din partea Domnului după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit:
  • * 2 Imp 20:8; Isa 7:11;
  • 8 voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a coborât soarele pe cadranul lui Ahaz’.” Şi soarele s-a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se coborâse.
  • 9 Cântarea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, cu prilejul bolii şi însănătoşirii lui.
  • 10 „Ziceam: ‘În cei mai buni ani ai vieţii mele trebuie să mă duc la porţile Locuinţei morţilor! Sunt pedepsit cu pierderea celorlalţi ani ai mei, care-mi mai rămân!’
  • 11 Ziceam: ‘Nu voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, în pământul celor vii; nu voi mai vedea pe niciun om în Locuinţa morţilor!
  • 12 Locuinţa* mea este luată şi mutată de la mine, ca o colibă de păstori. Îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător, care m-ar rupe din ţesătura lui. Până diseară îmi vei pune capăt.
  • * Iov 7:6;
  • 13 Am strigat până dimineaţa; ca un leu îmi zdrobise toate oasele! Până diseară îmi vei pune capăt.
  • 14 Ciripeam ca o rândunică, croncăneam ca un cocor şi gemeam* ca o porumbiţă. Ochii-mi priveau topiţi spre cer: «Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!»’
  • * Isa 59:11;
  • 15 Ce să mai spun? El mi-a răspuns şi m-a ascultat. Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ce* am fost întristat astfel.
  • * Iov 7:11; Iov 10:1;
  • 16 Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa.
  • 17 Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
  • 18 Căci nu Locuinţa morţilor Te laudă, nu moartea Te măreşte şi cei* ce s-au coborât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta.
  • * Ps 6:5; Ps 30:9; Ps 88:11; Ps 115:17; Ecl 9:10;
  • 19 Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tatăl* face cunoscut copiilor săi credincioşia Ta.
  • * Deut 4:9; Deut 6:7; Ps 78:3; Ps 78:4;
  • 20 Domnul m-a mântuit! De aceea, în toate zilele vieţii noastre, vom suna din coardele instrumentelor noastre în Casa Domnului.”
  • 21 Isaia zisese*: „Să se aducă o turtă de smochine şi s-o întindă peste bubă, şi Ezechia va trăi.”
  • * 2 Imp 20:7;
  • 22 Şi Ezechia zisese*: „După ce semn voi cunoaşte că mă voi sui la Casa Domnului?”
  • * 2 Imp 20:8;
  Isaia, capitolul 38