Psalmii

Capitolul 18

Către mai marele cântăreţilor.
¹ „Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
Ps 144.1;
² Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!
Evr 2.13;
³ Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!”, şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei.
Ps 76.4;
⁴ Mă înconjuraseră legăturile morţii şi mă îngroziseră râurile pieirii;
Ps 116.3;
⁵ mă înfăşuraseră legăturile mormântului şi mă prinseseră laţurile morţii.
⁶ Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
⁷ Atunci s-a zguduit pământul şi s-a cutremurat, temeliile munţilor s-au mişcat şi s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.
Fapt 4.31;
⁸ Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţâşneau din ea.
⁹ A plecat cerurile şi S-a coborât: un nor gros era sub picioarele Lui.
Ps 144.5;
¹⁰ Călărea pe un heruvim şi zbura, venea plutind pe aripile vântului.
Ps 99.1; Ps 104.3;
¹¹ Întunericul Şi-l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.
Ps 97.2;
¹² Din strălucirea care se răsfrângea înaintea Lui ieşeau nori care aruncau grindină şi cărbuni de foc.
Ps 97.3;
¹³ Domnul a tunat în ceruri, Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul cu grindină şi cărbuni de foc.
Ps 29.3;
¹⁴ A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i-a pus pe fugă.
Ios 10.10; Ps 144.6; Isa 30.30;
¹⁵ Atunci s-a văzut albia apelor şi s-au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.
Ex 15.8; Ps 106.9;
¹⁶ El Şi-a întins mâna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari;
Ps 144.7;
¹⁷ m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, care erau mai tari decât mine.
¹⁸ Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.
¹⁹ El m-a scos la loc larg şi m-a scăpat, pentru că mă iubeşte.
Ps 31.8; Ps 118.5;
²⁰ Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea, mi-a răsplătit după curăţia mâinilor mele:
1Sam 24.19;
²¹ căci am păzit căile Domnului şi n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
²² Toate poruncile Lui au fost înaintea mea şi nu m-am depărtat de la legile Lui.
²³ Am fost fără vină faţă de El şi m-am păzit de fărădelegea mea.
²⁴ De aceea, Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
1Sam 26.23;
²⁵ Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;
1Imp 8.32;
²⁶ cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.
Lev 26.23-28; Prov 3.34;
²⁷ Tu mântuieşti pe poporul care se smereşte şi smereşti privirile trufaşe.
Ps 101; Prov 6.17;
²⁸ Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu.
Iov 18.6;
²⁹ Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
³⁰ Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite, cuvântul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.
Deut 32.4; Dan 4.37; Apoc 15.3; Ps 12.6; Ps 119.140; Prov 30.5; Ps 17.7;
³¹ Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
Deut 32.31-39; 1Sam 2.2; Ps 86.8; Isa 45.5;
³² Dumnezeu mă încinge cu putere şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
Ps 91.2;
³³ El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor şi mă aşază pe înălţimile mele.
2Sam 2.18; Hab 3.19; Deut 32.13; Deut 33.29;
³⁴ El îmi deprinde mâinile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.
Ps 144.1;
³⁵ Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, şi îndurarea Ta mă face mare.
³⁶ Tu lărgeşti drumul sub paşii mei, şi nu-mi alunecă gleznele.
Prov 4.12;
³⁷ Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung şi nu mă întorc până nu-i nimicesc.
³⁸ Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad sub picioarele mele.
³⁹ Tu mă încingi cu putere pentru luptă şi răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
⁴⁰ Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
⁴¹ Ei strigă, dar n-are cine să-i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
Iov 27.9; Iov 35.12; Prov 1.28; Isa 1.15; Ier 11.11; Ier 14.12; Ezec 8.18; Mic 3.4; Zah 7.13;
⁴² Îi pisez ca praful pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.
Zah 10.5;
⁴³ Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor pe care nu-l cunoşteam îmi este supus.
2Sam 2.9-10; 2Sam 3.1; 2Sam 8; Isa 52.15; Isa 55.5;
⁴⁴ El ascultă de mine la cea dintâi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.
Deut 33.29; Ps 66.3; Ps 81.15; Mic 7.17;
⁴⁵ Fiilor străinului li se înmoaie inima de mine şi ies tremurând din cetăţuile lor.
⁴⁶ Trăiască Domnul şi binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
⁴⁷ Dumnezeu, Răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele
Ps 47.3;
⁴⁸ şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai presus de potrivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.
Ps 59.1;
⁴⁹ De aceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cânta spre slava Numelui Tău.
Rom 15.9;
⁵⁰ El dă mari izbăviri împăratului Său şi dă îndurare unsului Său: lui David şi seminţei lui pe vecie.
Ps 144.10; 2Sam 7.13;

Psalmii, capitolul 18